Înțelegerea cauzelor și consecințelor șomajului dezvăluie cât de gravă poate fi pierderea locului de muncă pentru persoanele care sunt afectate și familiile lor. Șomajul afectează societatea, comunități întregi și națiuni. Cunoașterea cauzei poate oferi date care pot fi folosite pentru a remedia anumite tipuri de șomaj.
Probleme de performanță la locul de muncă
Un angajat concediat din cauza performanței slabe la locul de muncă pare concludent că angajatul nu a îndeplinit cerințele specifice ale postului. Cu toate acestea, există multe motive pentru care un angajat are o performanță slabă. Angajatorii și angajații concediați pot învăța din aceste probleme și pot folosi informațiile pentru a preveni repetarea unor astfel de probleme în viitor.
Lipsa abilităților de muncă
Problema performanței slabe la locul de muncă din cauza lipsei de competențe de muncă poate fi un semnal roșu că a fost făcută o alegere proastă de angajare. Ar putea însemna că angajatorul nu a oferit angajatului o pregătire adecvată sau vreo pregătire. S-ar putea ca angajatul să aibă o pregătire adecvată, dar să nu aibă aptitudini pentru job sau avansare într-un loc de muncă care necesită noi abilități. Alte motive includ:
- Nepotrivire între lucrătorii disponibili și posturile de ocupat
- Exces de muncitori față de posturile disponibile
- Locuri de muncă deschise neocupate din cauza lipsei de muncitori calificați
Un sondaj realizat de Robert Half Finance & Accounting a relevat mai multe probleme de performanță. Sondajul a indicat că 36% dintre problemele de performanță ale angajaților se datorează potrivirii slabe a competențelor cu postul.
Lipsa de experiență
Ratele șomajului în rândul tinerilor tind să fie mai mari decât alte segmente ale populației. Lipsa de experiență îngreunează găsirea unui loc de muncă pentru tineri. Devine un Catch 22 - ei nu pot câștiga experiența practică de care au nevoie decât dacă găsesc pe cineva dispus să-i angajeze. Dacă angajatorii necesită abilități sau experiență specifice pentru anumite locuri de muncă, există multe soluții disponibile, cum ar fi formarea la locul de muncă, un program de ucenicie sponsorizat de angajator și alte diferite forme de formare/educație.
Atitudine slabă și probleme de comportament
O altă problemă de performanță slabă este un angajat întârziat sau absent, atitudinea slabă sau alte probleme de comportament. Acest tip de probleme de performanță poate varia de la conflicte de personalitate cu colegii sau conducerea. Același sondaj Robert Half a atribuit că 17% dintre problemele de performanță slabă se datorează conflictelor de personalitate. Acest tip de angajat poate avea dificultăți în locuri de muncă viitoare, dacă nu se face o ajustare a atitudinii.
Așteptări de locuri de muncă prost definite
O problemă comună de performanță la locul de muncă este lipsa de înțelegere de către angajat a sarcinilor postului. Angajatorul nu a definit în mod clar și nu a comunicat cu angajatul care sunt așteptările privind performanța la locul de muncă. Sondajul Robert Half a arătat că 30% din performanțe slabe la locul de muncă au fost cauzate de faptul că așteptările angajatorului nu sunt clare pentru angajat. Robert Half recomandă că locurile de muncă evoluează adesea dincolo de ultima fișă oficială a postului, iar managerii de angajare trebuie să transmită aceste informații pentru a evita aceste probleme.
Consecințele performanței slabe la locul de muncă pentru angajați
Consecințele performanței slabe la locul de muncă din diverse motive, cum ar fi abilitățile de muncă, experiența, atitudinea și așteptările la locul de muncă, pot afecta angajații cu rezilieri imediate sau întârziate. Un alt pericol pentru lucrătorii slabi este concedierea companiei. Când o companie trebuie să concedieze angajați, cei cu performanțe slabe la locul de muncă sunt de obicei primii disponibilizați.
Constituiri de companie
Există două tipuri de concedieri comune. Unul este disponibilizările sezoniere, iar celăl alt este disponibilizările permanente. Există multe motive pentru care o companie poate recurge la disponibilizări.
Disponibilizări temporare
Există mai multe motive pentru o concediere temporară. Aceasta poate fi o concediere sezonieră din cauza încetinirii anuale a industriei. Un angajat care este disponibil temporar de la locul de muncă și care așteaptă să fie chemat înapoi la muncă poate fi considerat șomer. În majoritatea acestor cazuri, angajatul trage șomaj.
Reducerea companiei
Motivul cel mai frecvent pentru concedieri este reducerea personalului. O companie își reduce dimensiunea ca o modalitate de a reduce costurile. Motivele pentru care o companie ar putea avea nevoie să reducă costurile pot include concurența, pierderea vânzărilor, penuria și diverși factori economici.
Stimulente de concediere voluntară pentru angajați
În unele situații în care o companie trebuie să reducă costurile și să reducă dimensiunea, angajaților li se poate oferi un stimulent să ia pensie anticipată. Aceste plăți bănești pot fi binevenite pentru angajații care se gândesc la pensionare sau aproape de pensionare.
Restructurarea modelului de afaceri
Din cauza concurenței, a noilor tehnologii, a economiei, a cerințelor pieței sau a schimbării direcției, o companie poate avea nevoie să-și restructureze modelul de afaceri. Acest lucru schimbă adesea locurile de muncă necesare pentru a implementa schimbările necesare. Aceasta înseamnă că unele locuri de muncă pot fi eliminate, ducând la concedieri ale angajaților.
Fuziune sau achiziție de companie
Companiile implicate într-o fuziune sau achiziție, de obicei, trebuie să concedieze angajații pentru a consolida afacerile într-una singură. Aceste scenarii prezintă, de asemenea, probleme de poziții redundante care fac mai rentabilă consolidarea a două poziții similare sau identice într-una singură.
Închiderea companiei
Unele companii pot decide să înceteze activitatea și să închidă afacerea. Aceasta este o măsură drastică și poate fi din mai multe motive, cum ar fi imposibilitatea de a concura pe piață, probleme cu furnizorii, gestionarea greșită a afacerii, dezastru natural sau altă cauză.
Consecințele disponibilizărilor pentru angajați
Există multe consecințe negative ale concedierilor. Angajații disponibilizați trebuie să-și găsească un alt loc de muncă și, de obicei, vor trece prin Comisia pentru Securitatea Forței de Muncă pentru a se înscrie pentru ajutor de șomaj. Moralul angajatului poate avea de suferit și s-ar putea să nu-și găsească un loc de muncă similar sau unul care să plătească comparabil cu vechiul lor loc de muncă. Acest lucru creează dificultăți financiare, emoționale și psihologice.
Impactul personal al pierderii locului de muncă
Institutele Naționale de Sănătate raportează că ratele șomajului din SUA între 2009 și 2011 au fost între 9% și 10%, cea mai mare a fost de la începutul anilor 1980. Efectele pierderii locului de muncă pentru lucrători includ distresul psihologic, precum și stresul fizic. Lucrătorii sunt adesea supuși unei reevaluări a valorii lor personale, a valorilor și a locului lor în societate. Relațiile lor cu familia și semenii suferă schimbări care nu sunt întotdeauna pozitive.
Consecințele disponibilizărilor pentru angajatori
Reputația angajatorului poate avea de suferit, iar aceștia pot avea dificultăți în atragerea de noi angajați, temându-se de noi disponibilizări. De obicei, moralul angajaților rămași scade. Potrivit Harvard Law Review, supraviețuitorii unei concedieri recente vor suferi de o scădere a performanței la locul de muncă cu 20%. Un alt raport al Teresa Amabile de la Harvard Business School dezvăluie o scădere cu 24% a noilor invenții pentru o companie care a concediat 15% dintre angajații săi.
Efecte suplimentare ale disponibilizării asupra cifrei de afaceri voluntare
Un studiu realizat de Charlie O. Trevor și Anthony J. Nyberg de la Universitatea din Wisconsin-Madison au concluzionat: „De exemplu, analiza noastră a efectelor marginale prezice, pentru o companie medie, o creștere cu 31% a ratelor de rotație voluntară după reducerea personalului, chiar dacă reducerea reprezintă doar 0,01 din forța de muncă.." În plus, analiza prezice, de asemenea, dacă o companie nu are bune practici de afaceri și nu este în măsură să transmită angajaților supraviețuitori că reducerea personalului este benefică, compania se poate aștepta ca 112% dintre angajații rămași să renunțe.
Renunță la comportament
O altă consecință a concedierilor este dezvoltarea comportamentului de renunțare la lucrători. Școala de Afaceri din Wisconsin de la Universitatea din Wisconsin-Madison a publicat un studiu în care cercetătorii au descoperit că câștigurile celor disponibilizați au fost mai mici de-a lungul vieții, atitudinea lor în muncă a avut de suferit, la fel ca și sănătatea lor fizică și psihică.
Cifrarea de afaceri voluntară după concediere
Cifrarea de afaceri voluntară este o reacție directă după concediere pentru acești angajați. Cercetătorii au descoperit legătura slăbită cu noii lor angajatori din cauza disponibilizării acestora. Definiți în studiu drept comportament de renunțare, acești angajați nu au reușit să stabilească loialitate sau angajament față de următorul lor angajator.
- Studiul a concluzionat că, după prima lor concediere, 56% au probabil să renunțe la orice loc de muncă.
- Dacă acei angajați care au fost disponibilizați pentru prima dată au plecat la muncă pentru o companie care a avut o disponibilizare, 65% dintre ei ar fi probabil să renunțe imediat la locul de muncă.
- Cercetătorii au concluzionat că reducerea instituționalizată ar putea avea „efecte extrem de importante” asupra stabilității forței de muncă americane.
Consecințele globale ale șomajului
The Harvard Law Review raportează, de asemenea, despre măsurile pe care le-au luat unele guverne europene pentru a minimiza fluctuația voluntară de afaceri din cauza disponibilizărilor. Aceste țări au stabilit legi pentru a proteja angajații de disponibilizări, cerând angajatorilor să justifice motivele economice și/sau sociale care necesită disponibilizări.
Consecințe ridicate ale șomajului
Global Finance raportează că „ratele ridicate ale șomajului amenință creșterea și coeziunea socială”. Odată cu creșterea șomajului, indivizii pierd venituri, iar guvernele suferă din cauza scăderii impozitelor colectate.
Slăbirea efectelor societale
Dincolo de efectele așteptate ale șomajului, structurile sociale se defectează pe perioade prelungite de șomaj. Psihicul societății suferă negativ, cu o încredere slăbită în guvern și industrie.
Rata șomajului la nivel mondial
Global Finance raportează că în 2009, rata șomajului la nivel mondial a crescut la 5,9% ca urmare a crizei financiare mondiale din 2008. Abia în 2014, rata șomajului a ajuns la 5,5%.
Statele Unite ale Americii Cel mai scăzut șomaj din ultimii 50 de ani
Conform Biroului de Statistică a Muncii, puterea economică în creștere a Statelor Unite ale Americii continuă să producă mai multe locuri de muncă și a scăzut rata șomajului. În 2018, rata șomajului a scăzut de la rata din august de 3,9 la 3,7 în septembrie 2018, cea mai scăzută rată a șomajului din ultimii 50 de ani. În iulie 2019, rata șomajului a fost și ea de 3,7%.
Examinarea cauzelor și consecințelor șomajului
Cauzele și consecințele șomajului sunt complexe și adesea dificil de analizat fără a lua în considerare toți factorii care contribuie. Impactul atât asupra angajaților, cât și asupra angajatorilor poate fi pe termen lung și poate avea consecințe dăunătoare neprevăzute.
