Poluarea provine din toate tipurile de surse cu consecințe variate. Poluarea este dăunătoare lumii naturale și sănătății umane. Dacă sunteți conștient de mediu, înțelegerea elementelor de bază privind poluarea vă poate ajuta să vă minimizați contribuția la poluare.
Poluarea aerului
Poluarea aerului este orice contaminare a atmosferei care perturbă compoziția naturală și chimia aerului. Acestea pot fi sub formă de particule, cum ar fi praful sau gazele excesive, cum ar fi dioxidul de carbon sau alți vapori, care nu pot fi îndepărtați eficient prin ciclurile naturale ale ciclului carbonului sau ale ciclului azotului.
Unele dintre cele mai excesive surse de poluare a aerului includ:
- Eșapament pentru vehicul sau producție
- Incendii de pădure, erupții vulcanice, eroziunea solului uscat și alte surse naturale
- Constructia sau demolarea cladirii
Efectele poluării aerului
În funcție de concentrația de poluanți ai aerului, pot fi observate mai multe efecte. De exemplu, aerul poluat are ca rezultat creșterea smog-ului, o aciditate mai mare a ploii, epuizarea recoltei din cauza oxigenului inadecvat și rate mai mari de astm la populația umană. Unii oameni de știință cred că schimbările climatice sunt, de asemenea, legate de creșterea poluării aerului.
Statistici privind poluarea aerului
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în fiecare an, 7 milioane de oameni din întreaga lume mor din cauza poluării aerului. OMS afirmă că rata anuală de deces din cauza poluării aerului înconjurător exterior este de 4,2 milioane de oameni în întreaga lume. Statisticile organizației arată, de asemenea, o rată anuală de deces prin expunerea la fumul casnic de la combustibili și aragazurile murdare este de 3,8 milioane de oameni. Din populația lumii, OMS raportează că 91% trăiesc acolo unde calitatea aerului depășește limitele ghidurilor OMS.
Poluarea apei
Poluarea apei înseamnă orice apă contaminată, fie din substanțe chimice, particule sau bacterii, care degradează calitatea și puritatea apei. Poluarea apei poate apărea în oceane, râuri, lacuri și rezervoare subterane. Poluarea se răspândește din diferite surse de apă care curg împreună prin ciclul natural al apei.
Cauzele poluării apei includ:
- Sediment crescut din eroziunea solului
- Eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor și aruncarea gunoiului
- Lesirea poluării solului în rezervele de apă
- Degradarea materialului organic în rezervele de apă
Efectele poluării apei
Efectele poluării apei includ scăderea cantității de apă potabilă disponibilă, scăderea rezervelor de apă pentru irigarea culturilor și impactul asupra populațiilor de pești și animale sălbatice care necesită apă de o anumită puritate pentru supraviețuire.
Statistici privind poluarea apei
Unul dintre cei mai mari contaminanți ai apei este apele uzate netratate de la municipalități și industrii. Acest tip de poluare se scurge în sol și apă. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) raportează cu privire la contaminarea apelor uzate municipale și industriale a surselor de apă din lume din diferite țări. De exemplu, în Europa 71% din apele uzate municipale și industriale sunt tratate, dar în județele din America Latină, această cifră este de doar 20%. Statisticile din Orientul Mijlociu și Africa de Nord scad în jur de 51%, în timp ce regiunea Asia și Pacific este între 10% și 20%. Apele uzate netratate sunt pur și simplu eliberate și poluează pământul, apa, ecosistemele de coastă.
Statistici de tratare a apelor uzate pentru Statele Unite
Se estimează că apa din râurile mari din SUA este folosită și refolosită de peste 20 de ori înainte de a ajunge în sfârșit în ocean. Nouăsprezece la sută din gospodăriile din SUA sunt conectate la fose septice pentru tratarea și eliminarea apelor uzate. Statisticile ONU din 2012 au arătat că 75,5% din populația SUA era conectată la tratarea apelor uzate.
Poluarea solului
Poluarea solului sau a terenului este contaminarea solului care împiedică creșterea naturală și echilibrul terenului. Poluarea poate fi prezentă pe terenurile folosite pentru cultivare, locuire sau ca rezervație a vieții sălbatice. O anumită poluare a solului este deliberată, cum ar fi crearea de gropi de gunoi. Cu toate acestea, o mare parte din poluarea solului/terrenului este accidentală și poate avea efecte pe scară largă.
Sursele de poluare a solului includ:
- Deșeuri periculoase și scurgeri de ape uzate
- Practici agricole nedurabile, cum ar fi utilizarea intensă a pesticidelor anorganice
- Exploitare, defrișare și alte practici distructive
- Deversarea în gospodărie și aruncarea gunoiului
Efectele poluării solului
Contaminarea solului poate duce la o creștere slabă și la scăderea recoltelor. Habitatele faunei sălbatice pot fi distruse. Poluarea apei și vizuale sunt adesea rezultatul poluării solului. Alte rezultate includ eroziunea solului și deșertificarea.
Statistici privind poluarea solului
Conform Institutului de Conservare, poluarea solului este atribuită defrișărilor și eroziunii solului, substanțelor chimice agricole, industrializării, mineritului, gropilor de gunoi și apelor uzate umane. Pierderea solului vegetal este atribuită îngrășămintelor și utilizării pesticidelor în practicile agricole. Aceste substanțe chimice creează un teren propice pentru ciupercile dăunătoare și devastatoare care duc la eroziunea terenului.
Poluarea fonică
Poluarea fonică se referă la niveluri nedorite de zgomote cauzate de activitatea umană care perturbă nivelul de trai în zona afectată. Poluarea fonică poate proveni din:
- Trafic rutier
- Aeroporturi
- Căile ferate
- Uzini de producție
- Constructie sau demolare
- Concerte
Efectele poluării fonice
Unele poluări fonice pot fi temporare, în timp ce alte surse sunt mai permanente. Efectele pot include pierderea auzului, tulburări ale vieții sălbatice și o degradare generală a stilului de viață.
Dezvoltarea copilăriei afectată
Dezvoltarea și educația timpurie a copilăriei pot fi afectate de zgomot. OMS raportează că studiile și statisticile asupra copiilor expuși la zgomotul cronic al avioanelor suferă de performanțe cognitive afectate, bunăstare și dovezi moderate de tensiune arterială și secreții de hormoni catecolamină.
Statistici privind poluarea fonică
OMS raportează zgomotul din mediu și efectul acestuia asupra sănătății umane. În UE, zgomotul din traficul rutier depășește 55 db, cu 40% din populația UE expusă. 20% suferă de expunerea la niveluri mai mari de 65 dB. Peste 30% sunt expuși la niveluri de zgomot pe timp de noapte de peste 55 dB. Acoustical Society of America raportează că în 1900, doar 20% până la 25% americani au fost expuși la zgomotul creat de vehicule. Acest procent în 2000 a fost de 97,4%.
Poluarea radioactivă
Poluarea radioactivă este rară, dar extrem de dăunătoare, și chiar mortală, atunci când apare. Din cauza intensității sale și a dificultății de a inversa daunele, există reglementări guvernamentale stricte pentru controlul poluării radioactive.
Sursele de contaminare radioactivă includ:
- Accidente sau scurgeri la centrale nucleare
- Evacuarea necorespunzătoare a deșeurilor nucleare
- Operațiuni de exploatare a uraniului
Efectele poluării radioactive
Poluarea cu radiații poate provoca malformații congenitale, cancer, sterilizare și alte probleme de sănătate pentru populațiile umane și sălbatice. De asemenea, poate steriliza solul și poate contribui la poluarea apei și a aerului.
Statistici privind poluarea radioactivă
Conform Comisiei de Reglementare Nucleară din SUA (NRC), 82% din poluarea radioactivă este rezultatul surselor naturale, în timp ce 18% provine din surse antropice (raze X, medicină nucleară și produse).
- Gazul radon este responsabil pentru 55% din poluarea radioactivă naturală.
- Doar 0,5% din poluarea radioactivă provine din precipitațiile radioactive din centralele nucleare și din testarea testelor de arme nucleare.
- Izotopii radioactivi reziduali din atmosferă pot rămâne timp de 100 de ani
Poluarea termică
Poluarea termică este excesul de căldură care creează efecte nedorite pe perioade lungi de timp. Pământul are un ciclu termic natural, dar creșterile excesive ale temperaturii pot fi considerate un tip rar de poluare cu efecte pe termen lung. Multe tipuri de poluare termică sunt limitate la zonele din apropierea sursei lor, dar mai multe surse pot avea un impact mai amplu pe o zonă geografică mai mare.
Poluarea termică poate fi cauzată de:
- Centrale electrice
- Extindere urbană
- Particule de poluare a aerului care captează căldura
- Defrișare
- Pierderea temperaturii care moderează rezervele de apă
Efectele poluării termice
Când temperaturile cresc, pot fi observate schimbări climatice ușoare. Schimbările rapide fac populațiile de animale sălbatice vulnerabile și s-ar putea să nu se poată recupera.
Statistici privind poluarea termică
Poluarea termică poate fi văzută ca urmare a diverșilor producători. De exemplu, Illinois State Water Survey raportează că cele mai mari emisii de căldură din lume se găsesc în râul Mississippi, generate de centralele electrice pe cărbune. Cel mai poluat bazin din lume din cauza poluării termice se găsește în Europa – râul Rin.
Poluarea luminoasă
Poluarea luminoasă este suprailuminarea unei zone care este considerată obstructivă. Poluarea luminoasă nu se găsește doar în orașe. O mare parte din lumea modernă suferă de poluare luminoasă.
Sursele includ:
- Orase mari
- Billboards și publicitate
- Evenimente sportive pe timp de noapte și alte divertisment pe timp de noapte
- Strălucirea cerului (aureola strălucitoare peste zonele urbane)
- Infracrea luminii (debordare nedorită de lumină artificială de la luminile stradale și de la luminile curții de securitate)
Efectele poluării luminoase
Poluarea luminoasă poate interfera cu ciclul normal de somn. Dacă se află în apropierea zonelor rezidențiale, poluarea luminoasă poate degrada și calitatea vieții rezidenților. Poluarea luminoasă face imposibilă vederea stelelor, interferând astfel cu observarea astronomică și cu plăcerea personală.
Statistici de sănătate privind poluarea luminoasă
Institutele Naționale de Sănătate dezvăluie un număr tot mai mare de lucrări care sugerează că poluarea luminoasă poate avea efecte negative pe termen lung asupra oamenilor și faunei sălbatice. Expunerea la fotonii de lumină care îți lovesc retina poate perturba ritmul circadian al oamenilor și animalelor.
- Studiile au arătat că 10% până la 15% din genele umane sunt controlate de ciclul circadian. Această întrerupere a ciclului poate cauza probleme de sănătate, cum ar fi insomnie, depresie, cancer și boli cardiovasculare.
- Într-un studiu de 15 ani, asistentele care lucrează în tura de noapte de trei ori pe lună au avut o creștere de 35% a cancerului colorectal.
- În cartierele puternic luminate, pentru a putea citi o carte în aer liber, femeile aveau un risc cu 73% mai mare de cancer de sân în comparație cu femeile care trăiau cu puțină iluminare artificială pe timp de noapte.
Statistici privind poluarea luminoasă a cerului de noapte
Un alt efect al poluării luminoase este incapacitatea de a vedea cerul nopții. Acest lucru este supărător pentru astronomi și pentru oricine dorește să se bucure de privirea stelelor. În 2016, Noul Atlas mondial al luminozității cerului artificial de noapte a raportat că 80% din lume se află sub poluare luminoasă. De fapt, 99% din populațiile Statelor Unite și Europei trăiesc sub ceruri de poluare luminoasă. Mai mult de o treime din populația lumii nu poate vedea Calea Lactee. Aceasta se reduce la 80% nord-americani și 60% europeni nu văd niciodată Calea Lactee.
Poluarea vizuală
Poluarea vizuală este mai mult decât o criză estetică sau vederi nedorite, neatractive. Poate scădea calitatea vieții în anumite zone și poate avea un impact economic asupra valorilor proprietății, precum și asupra plăcerii personale.
Sursele de poluare vizuală includ:
- Linii de alimentare
- Zone de construcții
- Billboards și publicitate
- Zone sau obiecte neglijate, cum ar fi câmpuri virane poluate sau clădiri abandonate
Efectele poluării vizuale
În timp ce poluarea vizuală are câteva efecte asupra sănătății sau asupra mediului, este poluarea care poate avea efecte dăunătoare. Majoritatea efectelor afectează cei care trăiesc în apropierea sau în acest tip de poluare. Poluarea vizuală prezintă un pericol și modifică identitatea comunității. De exemplu, poluarea vizuală poate distrage atenția în timp ce conduceți un vehicul sau operează echipamente și poate duce la aglomerarea traficului.
Statistici privind poluarea vizuală
The European Scientific Journal a publicat un studiu în iunie 2015 numit „Poluarea vizuală poate avea un efect degradant profund asupra comunității urbane și suburbane: un studiu în câteva locuri din Bengal, India, cu referire specială la panourile publicitare neorganizate”. Studiul a concluzionat că țările dezvoltate au recunoscut și au luat măsuri pentru a reduce poluarea vizuală. Cercetătorii au ajuns la concluzia că, în țările în curs de dezvoltare, gunoiul este o problemă de sănătate și de sănătate mai mare decât este o problemă de poluare vizuală.
- Efectele psihologice ale poluării vizuale includ oboseala oculară, iritabilitatea și diminuarea sentimentului de igienă.
- Oamenii care trăiesc cu poluare vizuală văd că calitatea vieții lor se diminuează.
- Interacțiunea cu ceilalți poate avea de suferit pe măsură ce civilizația slăbește.
- Copiii pot suferi din cauza lipsei de dezvoltare a simțului lor estetic.
- Copiii pot crește incapabili să aprecieze frumusețea unui mediu plăcut din punct de vedere estetic. Acest lucru le-ar putea împiedica capacitatea de a crea și de a lupta pentru un mediu și o viață mai bune.
Poluarea personală
Poluarea personală este contaminarea corpului și a stilului de viață cu acțiuni dăunătoare. Aceasta poate include:
- Institutele Naționale de Sănătate listează fumatul ca poluare personală.
- EPA (Agenția pentru Protecția Mediului) afirmă că alte poluări personale sunt cauzate de proprietarii de animale de companie care neglijează să curețe după câinii lor (materie fecale).
- Utilizarea îngrășămintelor pentru gazon este clasificată drept poluare personală. De fapt, EPA recomandă schimbarea acestor îngrășăminte la 15-0-15, care este un îngrășământ non-P (fosfor).
- Centrele de Poluare a Mediului enumeră substanțele chimice găsite în detergenți și produse de curățare de uz casnic drept poluare personală.
Efectele poluării personale
Conform EPA, poluarea personală include toate tipurile de produse farmaceutice și produse de îngrijire personală (PPCP). Produsele umane și veterinare creează urme de poluanți de mediu care se găsesc atât în apele de suprafață, cât și în apele subterane.
Statistici personale de poluare
Poluarea personală și-a câștigat propria categorie, dar nu au fost făcute studii care să evalueze direct poluarea personală. Cu toate acestea, există studii asupra diferitelor tipuri de poluare personală, cum ar fi îngrășămintele pentru gazon găsite în rapoartele EPA privind poluarea cu nutrienți, un alt tip de poluare care nu este raportat în mod obișnuit.
Poluarea cu nutrienți
EPA raportează că poluarea cu nutrienți este o provocare, deoarece este o problemă mare care este răspândită în întreaga S. U. A. S. Deversarea excesivă de fosfor și azot în apă și aer este în mare măsură pusă pe seama poluării personale sau a activităților umane, cum ar fi îngrășămintele, evacuarea apelor uzate din stațiile de epurare, gunoiul de grajd animal, scurgerile, deșeurile de animale de companie și multe altele. Scurgerea culturilor pe rând și operațiunile de hrănire a animalelor sunt o cauză majoră.
Efectele poluării cu nutrienți
Impletită cu alte forme de poluare, cum ar fi purtătorii săi de aer și apă și poluarea personală, poluarea cu nutrienți are un impact asupra tuturor acestor zone, precum și asupra sănătății umane. Apa încărcată cu poluare cu nutrienți poate genera alge care depășesc sistemele de apă (înflorirea algelor). Crustaceele, viața acvatică și marina suferă atunci când absorb toxinele create de înflorirea algelor. Consumul de crustacee contaminate sau consumul de apă din această sursă poate îmbolnăvi grav o persoană și, în cazuri extreme, poate duce la moarte.
Statistici privind poluarea cu nutrienți
Bazinul fluviului Mississippi străbate 31 de state înainte de a se vărsa în Golful Mexic. Poluarea cu nutrienți afectează acest ecosistem. Rapoartele EPA din Statele Unite:
- 60% dintre americani consumă alimente alese sau apă dulce din bazinul fluviului Mississippi.
- 78% din apele de coastă suferă de creșterea excesivă a algelor
- 15.000 de corpuri de apă, afectate de poluarea cu nutrienți
- 101, 000 de mile de râuri și pâraie, afectate de poluarea cu nutrienți
- 3, 500, 000 de acri de rezervoare și râuri, afectate de poluarea cu nutrienți
- 20% din puțurile de acasă (de mică adâncime) înregistrează niveluri de nitrați peste standardele de apă potabilă.
Poluarea deșeurilor
Lăsarea gunoiului este o formă de poluare care poate cădea în mai multe alte tipuri de poluare, cum ar fi cele personale, vizuale, ale apei și ale solului. Orice tip de deșeu sau gunoi aruncat cu neglijență fără o eliminare adecvată este definiția aruncării gunoiului. Aceasta poate include orice, de la containere pentru fast-food, sticle, ambalaje din hârtie și plastic, bonuri de vânzare, deșeuri electronice etc.
Efectele poluării aruncate cu gunoi
Tipul de gunoi determină adesea efectul pe care îl are asupra mediului. De exemplu, unele așternuturi conțin substanțe chimice nocive care își pot găsi drum în apă și sol. Plasticele pot dăuna vieții sălbatice care fie sunt prinse în pungi de plastic și mor, fie vieții marine care consumă bucăți mici de plastic descompus.
Statistici privind gunoiul
Liderul nonprofit național Keep America Beautiful raportează statistici privind tipurile de gunoi din Statele Unite. Aceste cifre arată cu 40% mai puțin deșeuri în cartierele rezidențiale decât de-a lungul drumurilor. Când vine vorba de magazine de proximitate și zone comerciale, drumurile din jur au cu 11% mai mult gunoi.
Keep America Beautiful raport despre procentele de gunoi de pe marginea drumului și surse:
- 23% din pietoni
- 53% de la șoferi
- 16% din încărcăturile vehiculelor care scapă de acoperiri/incinte slabe
- 2% din vehicule, cum ar fi bucăți de mașini, camioane, cauciucuri explodate etc.
- 1% scurgeri de recipiente
Tipurile de poluare sunt conectate
Toate tipurile de poluare sunt interconectate. De exemplu, poluarea luminoasă necesită producerea de energie, ceea ce înseamnă că centrala electrică trebuie să ardă mai mulți combustibili fosili pentru a furniza energie electrică. Acești combustibili fosili pot contribui la poluarea aerului, care se întoarce pe pământ sub formă de ploaie acide și crește poluarea apei. Ciclul poluării poate continua la nesfârșit, dar odată ce înțelegi diferitele tipuri de poluare, modul în care sunt create și efectele pe care le pot avea, poți face schimbări în stilul de viață personal pentru a combate condițiile proaste pentru tine și pentru ceilalți din jurul tău.
