Efectele poluării terenurilor

Cuprins:

Efectele poluării terenurilor
Efectele poluării terenurilor
Anonim
Gunoi
Gunoi

Poluanții din pământ nu numai că contaminează pământul, ci au și consecințe de amploare. Sursele pot fi deșeurile agricole, industriale (inclusiv minerit și metalurgie) și municipale. Ploaia acidă, răspândirea poluării apei pe plajele și malurile râurilor din jur, gunoiul și chiar și șantierele noi de construcții pot fi, de asemenea, surse de poluare a terenurilor.

Efecte chimice asupra vieții

Una dintre cele mai mari amenințări la adresa ecosistemului cauzate de poluarea terenurilor este contaminarea chimică. Plasticele, toxinele din deșeuri, cum ar fi antigelul și alte substanțe chimice, se infiltrează în pământ, unde rămân. Aceste substanțe chimice pot contamina apele subterane și pământul. Acestea includ poluanți organici persistenti (POP) care cuprind un grup special de substanțe chimice.

Poluanții organici persistenti contaminează solul

Un Buletin de Dezvoltare Durabilă a Institutului Internațional (IISD) din 2019 explică că POP-urile sunt substanțe chimice utilizate de industrie și/sau în agricultură. Aceste pesticide rămân în mediu mult timp.

  • Exemple de POP includ DDT, dioxine și bipenoli policlorurați (PCB).
  • Doisprezece POP au fost interzise de Convenția de la Stockholm, un program de mediu al Națiunilor Unite pe care SUA l-au semnat în acord.
  • Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 2008 a explicat că POP-urile sunt produse secundare neintenționate ale pesticidelor. Ele pot fi produse prin arderea „cărbunelui, turbei, lemnului, deșeurilor spitalicești, deșeurilor periculoase sau deșeurilor municipale”. POP-urile pot fi produse și de emisiile autovehiculelor.
  • În 2019, OMS a publicat un Cod Internațional de Conduită pentru Managementul Pesticidelor actualizat, ca ghid pentru industria agriculturii și autoritățile guvernamentale de reglementare pentru controlul pesticidelor pentru a proteja sănătatea publică și mediul.

Impactul asupra biodiversităţii

Toate substanțele chimice, inclusiv POP-urile, otrăvește pământul. Acest lucru poate duce la pierderea unor tipuri de vieți vegetale și animale.

  • Plantele care cresc în pământ otrăvite cu substanțe chimice se pot contamina și supraviețui, transmitând contaminarea animalelor care pasc sau plantele pur și simplu mor.
  • Animalele dependente de plante pentru hrana pot mânca plantele contaminate și se pot îmbolnăvi și pot muri.
  • Dacă plantele mor, animalele dependente de ele ca sursă de hrană trebuie să migreze în căutarea unor plante sănătoase. Acest lucru determină un aflux de animale în zonele în care nu există suficientă hrană vegetală pentru a le susține. Această supraaglomerare a populației animale poate provoca boli și/sau foamete.
  • Oamenii sunt afectați de diverse substanțe chimice care își fac loc în lanțul trofic și sunt prezente în alimentele pe care oamenii le consumă. Acest lucru este predominant în special în sursele de hrană pentru animale, unde substanțele chimice s-au acumulat în celulele adipoase, cunoscută sub numele de bioacumulare.

POP în apă, căi navigabile și oceane

POP se acumulează, de asemenea, în căile navigabile și oceanele prin agricultură și scurgerile urbane. Acești poluanți sunt transportați pe distanțe lungi în jurul planetei și pot afecta zonele în care substanțele chimice nu sunt folosite.

Amenințare de bioacumulare

Un studiu științific din 2016 a constatat că POP-urile sunt încă o amenințare la adresa vieții marine din cauza bioacumulării. Raportul OMS enumeră efectele pe care POP-urile le pot avea asupra vieții sălbatice, persistând timp de secole neschimbate. Acestea afectează sistemul imunitar, enzimatic și reproductiv și provoacă tumori la mamifere, reptile, pești și păsări. Unele modificări observate includ subțierea cojilor de ouă de păsări și o scădere a populației de foci, melci și aligatori.

Efecte dăunătoare asupra pământului

Când poluarea terenului este severă, dăunează solului. Acest lucru duce la o pierdere de minerale și microorganisme benefice, impactând fertilitatea solului. Aceasta înseamnă că plantele native ar putea să nu reușească să crească în aceste zone, răpând ecosistemului o sursă de hrană pentru animale.

Răspândirea speciilor de plante invazive

Ecosistemele pot fi, de asemenea, deranjate de poluare atunci când solul nu reușește să susțină plantele native, dar poate încă susține alte vegetații. Buruienile invazive care sufocă sursele rămase de vegetație nativă pot să apară în zonele slăbite de poluare. Potrivit unui raport de la Universitatea din Florida, buruienile invazive sunt adesea introduse în zone ca parte a depozitării deșeurilor din curte sau din construcții.

Pierderea fertilităţii

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FOA) a Națiunilor Unite subliniază că utilizarea excesivă a îngrășămintelor chimice și a pesticidelor ucide microorganismele benefice ale solului, reducându-le biodiversitatea cu consecințe devastatoare pentru sănătatea solului. Microorganismele sunt necesare pentru câteva lucruri care contribuie la fertilitatea solului, care includ:

  • Microorganismele sunt responsabile pentru ciclul nutrienților care transformă nutrienții în forme care pot fi folosite de culturi.
  • Microorganismele descompun compușii toxici care sunt subprodușii agrochimici care scad poluarea solului. Dacă microorganismele nu sunt prezente în sol, poluarea se acumulează și continuă să devină toxică.
  • FAO avertizează că solul este un ecosistem dinamic în sine. Când acest echilibru este deranjat, afectează sănătatea plantelor, animalelor și, ulterior, a oamenilor.

Eroziunea terenului

Uneori, poluarea poate deteriora solul până în punctul în care vegetația nu mai poate crește în zona contaminată. Acest lucru poate duce la eroziunea solului. Potrivit Uniunii Oamenilor de Știință Preocupați, eroziunea solului este frecventă în câmpurile agricole.

Eroziunea solului
Eroziunea solului

Îngrășăminte chimice și pesticide

Îngrășămintele chimice și pesticidele ucid microorganismele care sunt necesare pentru a descompune materia organică care îmbunătățește structura solului. Documentul FAO despre eroziune explică că „aproape toate solurile care conțin puțină materie organică sau deloc sunt foarte susceptibile la eroziune.”

  • Materia organică ajută solul să absoarbă și să stocheze apa.
  • Materia organică leagă solul cu agregate mai mari, cum ar fi cristale minerale, particule mineraloide sau particule de rocă.
  • Ciuperca ajută la legarea particulelor de sol. Potrivit FAO, salinitatea solului (cantitatea de sare) modificată din cauza substanțelor chimice poate reduce, de asemenea, speciile de ciuperci și numărul de ciuperci, făcând solul suspect de eroziune din moment ce.
  • Eroziunea duce la pierderea solului vegetal din pământ. Fondul Mondial pentru Natură sălbatică raportează că jumătate din suprafața pământului a fost pierdută doar în ultimii 150 de ani. Acest lucru poate reduce productivitatea terenului și poate provoca poluare prin înfundarea căilor navigabile.

Răspândirea poluării

Poluarea terenurilor poate fi cauzată de zonele contaminate, de căile navigabile poluate sau de ploile acide create din poluarea aerului. Această poluare se poate răspândi și are un impact negativ asupra mediului înconjurător.

  • Produsele chimice aruncate în locurile de curățare se scurg în subteran și contaminează sursele de apă subterană.
  • Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) subliniază importanța limitării și limitării acestor daune, deoarece apele subterane sunt folosite în scopuri de băut și agricultură.
  • Conform EPA, poluarea cu nutrienți cauzată parțial de scurgerea îngrășămintelor chimice din ferme este o formă majoră de poluare. Nivelurile crescute de nitrați din apă pot fi dăunătoare copiilor chiar și în cantități mici.
  • Poluarea aerului rezultată poate afecta „abilitatea umană de a respira, limita vizibilitatea și poate modifica creșterea plantelor”. Mai mult, poate duce la epuizarea oxigenului în căile navigabile, afectând viața peștilor.

Risc pentru sănătate pentru oameni

Metalele grele și poluanții POP în contaminarea terenurilor. Acestea prezintă probleme serioase pentru sănătatea umană.

Heavy Metal

Metalurile grele din sol poluează alimentele și apa, crescând riscul de cancer. De exemplu:

  • În China, „satele de cancer” sunt legate de zonele în care agricultura are loc pe terenuri poluate prin supraaplicarea de pesticide chimice și alte metale grele, conform unei publicații științifice din 2015.
  • În Europa, se estimează că cancerele sunt cauzate de arsen, azbest și dioxine; leziuni neurologice și IQ scăzut rezultă din plumb și arsenic. Bolile rinichilor, ale oaselor și ale oaselor apar din poluanți precum plumbul, mercurul, fluorura și cadmiul. Deși costul pentru oameni și societate este deja calculat în milioane de dolari, se suspectează că aceste estimări ale pagubelor ar putea să nu fie suficient de cuprinzătoare conform unui raport al Comisiei Europene din 2013.
  • EPA recunoaște că oamenii și animalele sălbatice deopotrivă pot fi afectate de expunerea la poluanți prin inhalarea lor, consumul lor (prin apă sau prin surse de hrană) sau prin atingerea lor. Cu toate acestea, nu au estimări ale pagubelor la nivel național.

Expunerea POP

Efectele asupra sănătății cauzate de POP apar atât din expunerea acută, cât și din cauza cronică. Aceste expuneri pot fi găsite atât în contaminarea alimentelor, cât și în mediul.

  • IISD afirmă că POP-urile chiar și în doze mici „duc la cancer, leziuni ale sistemului nervos central și periferic, boli ale sistemului imunitar, tulburări de reproducere și interferență cu dezvoltarea normală a sugarului și a copilului.”
  • S-a produs și otrăvire în masă din cauza contaminării alimentelor.
  • Conform OMS în 1968, uleiul de orez contaminat cu PCB și PCDF a afectat mai mult de o mie de oameni în Japonia și Taiwan. Chiar și la șapte ani după ce femeile au fost expuse la acești POP, au dat naștere copiilor cu deformări minore și probleme de comportament.

Impactele sociale

EPA prezintă un studiu a cinci comunități și eforturile lor de reamenajare a zonelor dezafectate. Impacturile sociale negative care apar de la zonele dezafectate sau terenurile poluate din zonele urbane sunt devastatoare. Acestea includ:

  • Limita în creșterea locurilor de muncă, dezvoltare economică și venituri fiscale
  • Reducerea valorilor proprietăților învecinate
  • Creșterea ratei criminalității în comunitățile care suferă
Gunoiul pe străzi
Gunoiul pe străzi

Confruntarea cu poluarea terenurilor

Multe dintre efectele de lungă durată ale poluării terenurilor, cum ar fi scurgerea substanțelor chimice în sol, nu pot fi inversate cu ușurință. Cel mai bun mod de a face față poluării terenurilor este să nu se întâmple în primul rând. Creșterea eforturilor de reciclare și prevenirea suprasolicitarii solului care îl face acid și contaminează zonele din apropiere va împiedica răspândirea problemei. Ori de câte ori este posibil, contribuiți la eforturile de curățare pentru a preveni agravarea poluării terenurilor.

Recomandat: